Când vorbim despre insulină, primul gând ne duce la diabet – o afecțiune care afectează peste 37 de milioane de persoane (11,3% din populație) doar în SUA. Însă insulina nu este importantă doar pentru diabetici. Nivelurile anormal de ridicate de insulină (hiperinsulinemia) și rezistența la insulină sunt factori implicați în numeroase probleme grave de sănătate.
Ce este rezistența la insulină?
Rezistența la insulină apare atunci când celulele corpului nu mai răspund eficient la acest hormon. Există multiple cauze, printre care predispoziția genetică, alimentația dezechilibrată, consumul excesiv de fructoză și acumularea de grăsime viscerală. În special, consumul frecvent de carbohidrați rafinați duce la creșteri rapide ale glicemiei, determinând pancreasul să producă tot mai multă insulină.
„Hiperinsulinemia este cel mai ignorat factor de risc pentru boli cronice în medicina convențională. Oamenii cred că, dacă glicemia este normală, totul e în regulă, dar insulina poate fi ridicată ani de zile înainte ca diabetul să apară.”
— Dr. Eric Berg
Expunerea constantă la niveluri ridicate de insulină reduce sensibilitatea celulelor la acest hormon. Astfel organismul produce și mai multă insulină pentru a compensa, ceea ce agravează și mai mult rezistența la insulină. Acest proces poate începe cu ani sau chiar decenii înainte de apariția simptomelor evidente.
Un studiu a arătat că expunerea continuă la niveluri ridicate de insulină poate duce la rezistență la insulină în doar 48 de ore, chiar și la persoane sănătoase. Într-un alt studiu, s-a constatat că hiperinsulinemia poate prezice disfuncția glicemică cu până la 24 de ani înainte ca aceasta să devină evidentă.
De ce este important să monitorizăm insulina?
Hiperinsulinemia și rezistența la insulină sunt asociate cu o gamă largă de afecțiuni grave:
- Sindromul metabolic – un grup de factori de risc care includ glicemie crescută, obezitate abdominală, hipertensiune arterială, trigliceride ridicate și colesterol HDL scăzut. Acest sindrom crește riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și cheaguri de sânge.
- Boli cardiovasculare – insulina favorizează depunerea grăsimilor pe pereții arterelor și îngroșarea acestora, crescând riscul de ateroscleroză.
- Cancer – studii au arătat că rezistența la insulină poate favoriza dezvoltarea unor tipuri de cancer, inclusiv cel pulmonar și de sân.
- Declin cognitiv – rezistența la insulină este corelată cu demența și alte tulburări neurodegenerative, posibil din cauza stresului oxidativ asupra creierului.
- Probleme de fertilitate – la femei, este asociată cu sindromul ovarului polichistic (PCOS) și preeclampsia în sarcină, iar la bărbați, cu disfuncția erectilă.
- Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) – insulina joacă un rol cheie în acumularea grăsimii în ficat, ceea ce poate duce la complicații grave.
„Insulina este un hormon de creștere. Atunci când este prea mare, favorizează dezvoltarea celulelor anormale, inclusiv a celor canceroase. Reducerea insulinei nu este doar pentru diabetici, ci pentru oricine vrea să trăiască mai mult și mai sănătos.”
— Dr. Jason Fung„Cancerul, bolile de inimă și diabetul au aceeași cauză de bază: metabolismul disfuncțional și insulinorezistența. Nu putem trata eficient aceste boli fără să înțelegem rolul insulinei.”
— Dr. Thomas Lodi
Aceste probleme evidențiază importanța menținerii nivelului de insulină în limite sănătoase, indiferent dacă avem sau nu diabet.
Care este un nivel normal de insulină?
Din păcate, insulina nu este inclusă de rutină în analizele de sânge și nu există un consens științific clar asupra unui interval optim. Totuși, experții sugerează că nivelurile de insulină a jeun (pe nemâncate) ar trebui să fie sub 10 μU/mL. De exemplu:
- Dr. Mark Hyman – 2–5 μU/mL
- Dr. David Perlmutter – sub 8 μU/mL
- Dr. Ben Bikman – sub 10 μU/mL
- Dr. Rob Lustig – sub 10 μU/mL
„Cu cât insulina este mai mică, cu atât șansele de a îmbătrâni sănătos sunt mai mari. Longevitatea este direct legată de cât de bine controlăm insulina.”
— Dr. William Li
Cum putem menține un nivel sănătos de insulină?
Schimbările stilului de viață pot avea un impact major asupra sensibilității la insulină:
✅ Alimentație echilibrată – consumul redus de carbohidrați rafinați și eliminarea alimentelor ultraprocesate previn fluctuațiile glicemiei.
✅ Exerciții fizice regulate – mișcarea, mai ales după mese, ajută la stabilizarea glicemiei și reduce necesarul de insulină. Antrenamentele de forță cresc sensibilitatea la insulină.
✅ Somn odihnitor – lipsa somnului poate duce la rezistență temporară la insulină și la creșterea glicemiei.
✅ Controlul greutății – grăsimea viscerală în exces afectează răspunsul organismului la insulină.
„Nu trebuie să ne temem de grăsimi sănătoase, dar trebuie să ne temem de carbohidrații procesați. Aceștia declanșează o explozie de insulină care ne afectează sănătatea metabolică pe termen lung.”
— Dr. Josh Axe
Cum se testează insulina?
Deși nu face parte din analizele de rutină, testarea insulinei este simplă. Se poate solicita medicului sau se poate face direct într-un laborator privat.
- Testul de insulină a jeun – presupune recoltarea sângelui după cel puțin opt ore de repaus alimentar.
- HOMA-IR – un test care combină măsurarea glicemiei și a insulinei pentru a estima gradul de rezistență la insulină. Un scor sub 1 este considerat optim, în timp ce un scor peste 2,5 indică o probabilitate mare de rezistență la insulină.
- Raportul trigliceride/HDL – o metodă indirectă pentru evaluarea sensibilității la insulină. Un raport peste 1,5 poate sugera rezistență la insulină.
Concluzie
Insulina joacă un rol esențial în sănătatea noastră, iar dezechilibrele sale pot contribui la numeroase boli cronice. Deși testarea insulinei nu este încă un standard în prevenție, monitorizarea și menținerea nivelurilor optime pot ajuta la reducerea riscului de îmbolnăvire și la îmbunătățirea stării generale de sănătate.
Am vorbit despre ce este insulină în articolul precedent – dacă l-ai ratat, îl găsești aici.