Insulina este hormonul cheie pentru reglarea metabolismului, în special pentru menținerea stabilă a glucozei. Produsă în pancreas, un mic organ care se află în spatele stomacului, insulina afectează fiecare celulă din corpul nostru. În principal are efect asupra a trei organe importante: mușchii, țesutul adipos și ficatul.
Rolul insulinei în corp
Cea mai importantă funcție pe care o îndeplinește insulina este acea pentru care este cel mai bine cunoscută. Insulina ne ajută corpul să extragă energia chimică din alimente. Când mănânci, tractul tău digestiv descompune mâncarea în trei componente – carbohidrați, grăsimi și proteine. Toate acestea vor fi digerate și absorbite prin intestin în sânge în trei forme principale: carbohidrații ca glucoză, grăsimile ca acizi grași și proteinele ca amino acizi. Să ne concetram pe glucoză. Pe măsură ce glucoza din sânge crește peste valoarea sa de bază, pancreasul răspunde secretând insulină. Astfel ne ajută să metabolizăm această glucoză prin transportarea ei în celule, pentru energie sau depozitare. Acest proces are ca urmare creșterea temporară a nivelului de insulină. Când excesul de glucoză a fost consumat, nivelul de insulină scade din nou la valoarea de bază. Creșterea insulinei are un efect puternic asupra celor trei organe:
- Mușchi: insulina permite celulelor musculare să absoarbă glucoza din sânge și să o folosească pentru energie, cunoscută ca ATP. Totodată, ajută ca glucoza să fie stocată în mușchi ca un carbohidrat cunoscut sub numele de glicogen. De asemenea, stimulează absorbția aminoacizilor în mușchi și favorizează sinteza proteică promovând creșterea și repararea țesuturilor musculare;
- Ficat:: insulina reglează mai multe procese metabolice în ficat, inclusiv depozitarea glucozei ca și glicogen, așa cum am văzut la mușchi, dar, în plus, ajută ficatul să transforme glucoza în acizi grași;
- Țesutul adipos (grăsime): insulina permite glucozei să pătrundă în celulele adipoase fiind utilizată pentru a produce glicerol și acizi grași care sunt necesari pentru sinteza și stocarea trigliceridelor. Deci, insulina ajută la scăderea glucozei, a acizilor grași și a aminoacizilor din sânge după masă. Dacă o persoană nu a putut produce insulină în pancreas sau dacă aceste celule devin insensibile la insulină, acest lucru duce la diabet
Concluzie
1. INSULINA ESTE CEL MAI BUN INDICATOR AL SĂNĂTĂȚII METABOLICE.
Modul în care corpul nostru produce și folosește insulina reflectă capacitatea de a gestiona corect glucoza și alte procese metabolice. Fiecare organ din corpul nostru are o relație sensibilă cu insulina. Din această cauză, disfuncția insulinei – inclusiv rezistența la insulină – este cauza principală sau asociată pentru multe afecțiuni cronice.
2. INSULINA POATE INFLUENȚA GREUTATEA CORPORALĂ
Una dintre sarcinile insulinei este de a ajuta organismul să stocheze grăsimea pentru nevoile energetice ulterioare, astfel încât nivelurile ridicate de insulină blochează de fapt arderea grăsimilor. Acesta este motivul pentru care nivelurile ridicate de insulină sunt corelate cu obezitatea și fac pierderea în greutate mai dificilă.
3. UN FACTOR DE GENERARE A ALTOR PROBLEME DE FUNCTIONARE A ORGANELOR
Nivelurile ridicate de insulină a jeun (pe nemâncate) și rezistența la insulină au fost legate de alte afecțiuni grave. Printre acestea se numără sindromul metabolic, bolile de inimă, cancerul, declinul cognitiv, PCOS și boala ficatului gras.
În acest fel, nivelurile de insulină și glucoză sunt strâns legate, ambele fiind necesare pentru a ne hrăni corpul la nivel celular. Glucoza în sine este o sursă principală de energie în corpul uman, în timp ce insulina este cheia care deblochează multe celule, permițând glucozei să intre.
De ce persoanelor non-diabetice ar trebui să le pese de insulină? (vezi articolul următor)