În anul 2016, Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicina a fost acordat doctorului Yoshinori Ohsumi pentru descoperirea și înțelegerea modului de reciclare celulară numită autofagie. Autofagia apare atunci când corpul, expus la factorii de stres celulari cum ar fi privarea de nutrienți de la post sau exerciții de mare intensitate, are nevoie de combustibil pentru a produce energia necesara supraviețuirii. În acest scop, corpul va începe descompunerea celulelor și organelelor celulare mai vechi, făcând loc celulelor noi, sănătoase și mai eficiente care produc mai multă energie.
Beneficiile autofagiei sunt următoarele:
- Prevenirea bolilor neurodegenerative (Alzheimer și Parkinson), a cancerului și altor boli prin inhibarea supraviețuirii celulelor canceroase;
- Îmbunătățirea sănătății celulare – celulele care nu mai funcționează cum trebuie (celule zombie) ocupă spatiu și de multe ori cresc nivelul de stres oxidativ și inflamație în organism. Autofagia ajută la înlocuirea acestor celule senescențe cu altele noi;
- Îmbunătățirea sănătății mitocondriale – mitocondriile (puterea celulei)sunt esențiale pentru producerea de energie și sănătatea generală. Autofagia ajută la degradarea mitocondriilor disfunctionale, afectate de stresul oxidativ, prin înlocuirea lor cu altele noi;
- Întărirea sistemului imunitar prin eliminarea agenților patogeni intracelulari- spre deosebire de bacterii și paraziti, virușii intra în celulă și-i afectează funcțiile. Un sistem imunitar puternic poate pune virușii într-o stare latentă fără a scapa de ei. Autofagia ajută la eliminarea celulelor infectate și înlocuirea cu altele sănătoase;
- Creșterea speranței de viață;
- Reducerea inflamației din corp.
Cum se induce autofagia?
Autofagia poate fi indusă prin următorii factori de stres celular:
- Post – dacă este efectuat pe o perioada mai lungă de 18-20 ore. Pentru rezultate și mai bune se vor lua în considerare 1-2 mese/zi. Puteți citi aici mai multe despre post;
- Reducerea numărului de calorii;
- Dieta ketogenica („keto”) – dieta foarte săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi sănătoase poate stimula autofagia atunci când organismul trece de la arderea glucidelor la arderea grăsimilor ca să producă energie. Se vor consuma alimente bogate în grăsimi sănătoase, cum ar fi ulei de cocos, ulei de măsline, ouă, unt provenit de la animale hrănite cu iarbă, ghee, carne de la animale hrănite cu iarbă, brânzeturi fermentate, avocado, semințe și nuci, etc;
- Exercițiul fizic fiind tot o formă de stress pentru organism va stimula autofagia. Cercetările susțin că antrenamentele HIIT – accelerări scurte și intense de activitate – urmate de perioade de odihnă, pot fi deosebit de eficiente în stimularea autofagiei. Și antrenamentul de forță care implică ridicarea de greutăți, poate avea același efect odată cu creșterea masei musculare;
- Soc termic la 42 °C pe perioade mai scurte de timp (<1h);
- Ierburile si plantele antiinflamatorii care conțin polifenoli. Se vor consuma: ceapă roșie, fructe de soc, oregano, salvie, rozmarin, ceai Earl Grey, ceai verde, ciocolată neagră, ghimbir, curcumină (turmeric), afine, struguri și vin roșu;
- Uleiurile esențiale – Cercetările au demonstrat că uleiul Citrus Bergamot poate ajuta la inducerea autofagiei;
Semnele autofagiei:
- apetit redus – în timpul autofagiei, nivelurile de glucagon tind să crească. Glucagonul joaca un rol de gestionare a zahărului din sânge și suprimă apetitul. În plus, consumul bogat în grăsimi, conținut scăzut de carbohidrați și postul scad nivelurile de insulină și grelină care duc la scăderea poftei de mâncare;
- creșterea numărului cetonelor – când autofagia este activată, organismul produce mai multe cetone ca sursă de energie. Acest lucru poate fi măsurat prin teste de sânge, respirație sau urină;
- gust metalic – din cauza procesului de cetoza care are loc atunci când autofagia creste;
- scăderea nivelului de insulină – autofagia scade nivelul de insulină, care poate fi măsurat prin teste de sânge.